Analize
Sindromul de stres post-traumatic după avort („Sindromul post-avort”) - Colecție de date
Sâmbătă, 25 Mai 2019 15:35

[descarcă pdf]

Această colecție de date din 12 studii internaționale arată că avortul electiv constituie adesea un factor de risc crescut, uneori mult crescut, de apariție a unor probleme psihologice și emoționale la femeile cu sarcini neplanificate, inclusiv depresii severe, uz de droguri și comportament suicidar, comparativ cu femei care au dus sarcinile neplanificate la termen. Nu fiecare femeie care a avortat le experimentează.

Totodată, nu au fost găsite dovezi privind beneficii pe care avortul le-ar fi adus pentru sănătatea mentală a femeilor.

Remarcăm și că „Sindrom post-avort” nu este un termen consacrat științific. De aceea probabil că simptomele ar trebui referite ca „Sindrom de stres post-traumatic”, o denumire acceptată și larg utilizată, pentru a putea îndepărta obiecțiile de fond.

 
Aspecte de drept european cu privire la statutul juridic al căsătoriei în legislațiile statelor membre ale Consiliului Europei
Miercuri, 08 Mai 2019 00:00

[descarcă pdf]

Familia și instituția căsătoriei sunt protejate în temeiul art. 8 și 12 din Convenția europeană a drepturilor omului, norme care reglementează dreptul la viață privată și de familie și dreptul bărbatului și al femeii de a se căsători și întemeia o familie.

Statelor membre CE le revine competența exclusivă de a adopta acte normative în materia instituțiilor juridice specifice dreptului familiei, cu excepția câtorva aspecte cu implicații transfrontaliere în scopul asigurării cooperării judiciare în materie civilă [1].

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a evidențiat în jurisprudența sa recentă privind încălcarea art. 8 din Convenție, dreptul imuabil al statelor membre de a proteja căsătoria în conformitate cu realitățile sociale specifice fiecărui stat și cu nevoia fiecărei națiuni de a-și proteja valorile sociale fundamentale [2].

De asemenea, instanța europeană a confirmat că dreptul de a se căsători și întemeia o familie înglobează conceptul tradițional de căsătorie dintre un bărbat și o femeie [3]. CEDO mai reține în mod explicit că reglementarea și protejarea căsătoriei ca uniune rezervată exclusiv bărbatului și femeii nu reprezintă în sine o încălcare a art. 8 și/sau 12 din Convenție, în măsura în care și celelalte forme de conviețuire socială se bucură de o recunoaștere și protecție legislativă și dacă o astfel de protecție nu afectează un interes public și general al statului respectiv [4].

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene împărtășește același punct de vedere în Articolul 9 - dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie. Astfel, în documentul explicativ al Convenției care a elaborat Carta se evidențiază faptul că statele membre sunt libere să dispună asupra componenței uniunii căreia îi este atribuit statutul de căsătorie [5].

În mod specific, în materie de căsătorie, jurisprudența Curții Europene de Justiție (CJUE) confirmă existența unei competențe exclusive a statelor membre. Astfel, în cauza Maruko [6], CJUE precizează că „starea civilă și prestațiile care derivă din aceasta reprezintă materii ce intră în competența statelor membre, iar dreptul comunitar nu aduce atingere acestei competențe”.

Citeşte mai mult...
 
Pornografia ca manual pentru „educaţia” informală a copiilor
Duminică, 21 Aprilie 2019 13:27

„Copilăria şi adolescenţa sunt etape esenţiale în formarea obiceiurilor, valorilor, conduitei şi idealurilor. Experienţele de viaţă care deformează sau constrâng o dezvoltare sănătoasă şi afectează firescul relaţiei conjugale şi de familie ar trebui să fie prioritatea părinţilor, a oamenilor politici și a educatorilor.[1]

[descarcă pdf]

Potrivit studiilor şi cercetărilor desfăşurate pe parcursul ultimelor decenii, apreciem că liberalizarea pornografiei constituie unul dintre cele mai grave atentate la adresa securităţii naţionale, a educaţiei, sănătăţii, siguranţei şi vieţii cetățenilor ca indivizi, a familiei ca entitate socială și a națiunii în întregul său. Pornografia este responsabilă pentru inducerea unor deviaţii psihice şi comportamentale, degradarea imaginii femeii în societate şi a demnităţii bărbatului și prin acestea conduce la disoluţia familiei, contribuie la scăderea demografică şi încalcă drepturile si libertăţile persoanei.

România are una dintre cele mai slabe legi privind pornografia dintre țările europene, iar indiferența cu care este privit subiectul duce la un consum de pornografie [2] ridicat inclusiv în rândul copiilor, un posibil flagel deocamdată ignorat întrucât nimeni, în afara câtorva ONG-uri, nu și-a dat interesul pentru a-i afla adevărata dimensiune și consecințele.

Studii desfăşurate în ultimele decenii în domenii ca psihologia şi neuropsihologia aplicată arată că toate experienţele vizuale şi mai ales cele puternic emoţionale sunt stocate în „corpul amigdaloid în mod brut, ca nişte tipare fără cuvinte ale vieţii emoţionale. [...] când aceste amintiri ies la iveală mai târziu, în decursul vieţii, nu există un set corespunzător de gânduri articulate cu privire la modul în care reacţionăm.” [3] Astfel că „la situaţii din prezent creierul emoţional ne va comanda să reacţionăm potrivit unor elemente disparate ale unei situaţii similare petrecute într-un trecut îndepărtat” [4]. Acesta ar fi unul dintre mecanismele învăţării sau modelării comportamentului uman.

Prin urmare, copiii şi tinerii sunt influenţaţi chiar mai mult decât adulţii de mesajul pornografic, fenomen clarificat şi în urma studiilor de sociologie şi psihologie întrucât copii şi tinerii:

  • „pot fi cu uşurinţă constrânşi să vizioneze materiale pornografice sau să le producă ei înşişi;
  • au un grad limitat de controlare a emotivităţii, conştiinţei, procesării materialelor obscene pe care le întâlnesc voluntar sau involuntar;
  • pot fi victimele consumului de pornografie acolo unde adulţii arată o rezistenţă mai mare, inclusiv prin expunerea la mesaje pornografice traumatice şi care trec graniţa unei anumite legalităţi;
  • îşi pot dezvolta aşteptări iluzorii în legătură cu comportamentul lor sexual prin vizualizarea pornografiei creativ-fantastice, bazate pe imaginaţie (desene, exploatarea tărâmului ireal-fantastic etc. n.n.)” [5].
Citeşte mai mult...
 
O perspectivă sociologică asupra proiectului legii Parteneriatului civil
Luni, 11 Februarie 2019 19:37

 

[descarcă pdf]

N.B. Publicăm această analiză în contextul reluării dezbaterilor privind uniunile consensuale (parteneriatele civile), cu două noi propuneri legislative aflate pe rolul comisiilor Senatului (una asumată de USR și UDMR, a doua de ALDE).

 

Prin intenția manifestă de asimilare a partenerilor cu soții și a grupului social astfel format cu familia întemeiată prin căsătorie, cu scopul de a obține aceeași recunoaștere juridică și socială, aceeași ocrotire din partea statului și aceleași drepturi - dar fără aceleași obligații și contribuții la binele social general - apreciem că inițiatorii proiectelor legislative urmăresc în fapt un scop similar cu legiferarea „căsătoriei” între persoane de același sex.

Acest demers legislativ urmărește:

  • schimbarea naturii juridice a căsătoriei de la act juridic nepatrimonial bilateral al cărui conținut este fix la un contract negociabil, deschis permanentei alterări.
  • deplasarea scopului familiei dinspre nașterea și creșterea copiilor, dinspre asigurarea interesului superior al acestora, către satisfacerea interesului partenerilor.
  • înlocuirea criteriului generozității față de societate prin asigurarea continuității biologice a acesteia cu criteriul satisfacerii interesului propriu al partenerilor.
  • introducerea în practica juridică a ideii că un grup social care „nu dorește” să se încadreze în legislația existentă poate pretinde o lege care să-i satisfacă dorințele, indiferent de circumstanțe.

 

Nu este demonstrată necesitatea legiferării propuse

În România nu s-a efectuat nicio cercetare privind necesitatea și suportul populației pentru reglementarea uniunilor consensuale, iar conform datelor disponibile, concubinajul este o în general situație provizorie (amânarea/probarea căsătoriei), nu o opțiune de viață. Din acest punct de vedere, Expunerea de motive la propunerea legislativă este serios viciată.

Citeşte mai mult...
 
Consecințele hotărârilor C.E.D.O. și C.J.U.E. privind reglementarea parteneriatelor civile în dreptul român
Sâmbătă, 19 Ianuarie 2019 21:12

 

[descarcă pdf]

Cadru legal

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și protocoalele adiționale la această convenție au fost ratificate de România prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994 [1]. Potrivit art. 11 alin. (2) din Constituția României, republicată [2], „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”. Mai mult, potrivit art. 20 din Constituție, „dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte”.

Competența Curții Europene a Drepturilor Omului este reglementată în Titlul II al Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 19 stabilind rolul acestei instituții de a „asigura respectarea angajamentelor Înaltelor Părți Contractante ce decurg din prezenta Convenție și din Protocoalele sale”, iar art. 32 precizând: „competența Curții acoperă toate problemele privind interpretarea și aplicarea Convenției și a Protocoalelor sale, care îi sunt supuse în condițiile art. 33 (Cauze interstatale), 34 (Cereri individuale), 46 (Forța obligatorie și executarea hotărârilor) și 47 (Avizele consultative)”.

În ceea ce privește forța obligatorie a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, trebuie subliniat că, potrivit art. 46 alin. (1), doar Statele Membre care sunt părți în cauzele supuse judecății sunt ținute să respecte hotărârea definitivă a Curții.

 

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.)

În primul rând, este important a preciza că C.E.D.O. a evidențiat în jurisprudența sa recentă privind încălcarea art. 8 din Convenție, dreptul imuabil al Statelor Membre de a proteja căsătoria și familia în conformitate cu realitățile sociale specifice fiecărui stat și cu nevoia fiecărei națiuni de a-și proteja valorile sociale fundamentale [3]. De asemenea, instanța europeană a confirmat că dreptul de a se căsători și întemeia o familie înglobează conceptul tradițional de căsătorie dintre un bărbat și o femeie [4].

Citeşte mai mult...
 
<< Început < Anterior 1 2 3 Următor > Sfârşit >>

JPAGE_CURRENT_OF_TOTAL

doneaza doi la suta din impozit pentru provita

Abonare la newsletter
Conectează-te cu noi prin...

provita bucuresti la youtube provita bucuresti la vimeo

consiliere pentru femeile insarcinate

programul educational vreau sa aflu

actiuni in instanta

Misiunea noastră: Să ocrotim copilul născut şi nenăscut aflat în dificultate, fără discriminare, până la integrarea sa în familia naturală.

Condiţii de utilizare: Conţinutul saitului este proprietatea intelectuală a persoanei juridice „Asociaţia PRO VITA București”. Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons License. Găzdure: Bogdan I. Stanciu photography