Vor exista schimbări în situația juridică a familiei monoparentale sau extinse după revizuirea art. 48(1) din Constituție?
Luni, 01 Mai 2017 00:00

[descarcă pdf]

Una din criticile cele mai virulente la adresa inițiativei cetățenești de revizuire a articolului 48. (1) din Constituția României face referire la faptul că familiile monoparentale sau „alte tipuri de familie” nu ar (mai) fi ocrotite odată cu revizuirea legii fundamentale. Apreciem că aceste critici sunt complet nefondate.

Conceptele juridice de familie și de căsătorie derivă din realitatea firească a evoluției socio-umane, ele definind o sumă de drepturi și obligații comune și specifice bărbatului și femeii, priviți împreună, ca elemente intrinseci și naturale ale formării unui cuplu, având ca scop fundamental procrearea și perpetuarea neamului omenesc. Protejarea constituțională a familiei și căsătoriei în mod distinct și explicit împotriva oricăror tentative de erodare se impune drept o măsură esențială pentru protejarea valorilor sociale și culturale specifice națiunii române.

Notăm totodată și că în interiorul noțiunii largi de familie astfel definită există categorii diferite, cu structuri diferite, componență diferită și aflate în situații juridice diferite. Toate acestea sunt recunoscute și ocrotite având la bază același model: cel al familiei nucleare, formată prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie, egali în drepturi, în centrul căreia este așezată asigurarea și reprezentarea cu prioritate a intereselor copilului.

Constituția consacră, prin articolul 48 aliniatul 1, prima teză, că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită dintre soți, iar în formă revizuită a acestei norme, că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie. Revizuirea propusă de inițiativa cetățenească nu atinge alte aspecte. Rămân astfel neschimbate: teza a treia, care stabilește că familia se întemeiază, în mod egal cu căsătoria, pe raportul juridic (drepturile și obligațiile) izvorât din calitatea de părinte, precum și alin. 3, care prevede egalitatea în fața legii a copiilor din afara căsătoriei cu cei din căsătorie.

Nu ne aflăm așadar în prezența unei norme constituționale noi; inițiativa cetățenească urmărește exclusiv clarificarea formei existente, în care se face vorbire despre „soți”.

Din aceeași perspectivă, niciunul dintre drepturile constituționale deja existente nu va fi anulat [1].

Ca urmare, statul va continua să acorde aceeași ocrotire și aceleași drepturi copiilor crescuți de un singur părinte, de doi părinți necăsătoriți sau de oricare rudă care are acest drept (bunici etc.) ca și celor crescuți de ambii părinți căsătoriți și să recunoască relațiile dintre aceștia ca relații de familie, așa cum o face și în prezent prin Constituție și prin legislația în vigoare.

Pentru o mai bună înțelegere facem câteva precizări referitoare la formele sociologice de familie existente în România, recunoscute juridic [2]:

  1. Familia nucleară (completă) formată din soț, soție și eventualii lor copii. Este modelul, tipul de familie care asigură mediul optim pentru nașterea, creșterea și dezvoltarea personală armonioasă a copiilor. Relațiile din această familie sunt: de căsătorie (între soți), de filiație (părinți-copii) și de consangvinitate (între frați).
  2. Familia monoparentală, formată dintr-un singur părinte și copiii pe care acesta îi crește, este numită și familia incompletă, lipsind unul dintre părinți prin deces, prin divorț, prin abandonul familiei sau prin decizia personală a părintelui prezent de a-și crește singur copiii. Relațiile în acest tip de familie sunt de filiație și de consangvinitate. Familia monoparentală are ca model de referință familia completă, din care provine de multe ori, prin divorț, abandon sau deces – sau în care se transformă, prin căsătoria părinților. În recunoașterea interesului superior al copilului, statul ocrotește pe părintele care îl crește și acordă familiei monoparentale drepturi nediscriminatorii sau, pe alocuri, suplimentare: de exemplu, prin pensia de urmaș, suplinește contribuția financiară a părintelui decedat.
  3. Cuplul în concubinaj (uniune consensuală) în care există copii minori poate fi interpretat ca format dintr-o familie monoparentală și un partener al părintelui care are copiii în întreținere, partener care poate fi și părinte al copiilor. Statul ocrotește, ca și în cazul familiei monoparentale, copilul și pe părintele care îl crește. Remarcăm însă că spre deosebire de familia nucleară, cuplul în concubinaj are mai puțină stabilitate, mai ales dacă unul dintre parteneri nu este părinte al copiilor.
  4. Familia extinsă sau lărgită, sau, după caz, substitutivă, are în centrul ei familia nucleară, care se completează cu rude prin filiație (bunici, nepoți), prin consangvinitate (unchi, mătuși, veri), prin căsătorie (soți și soții ai/ale rudelor consangvine) sau prin relație de afin (naș). Existența familiei extinse nu presupune menajul în comun și nici obligații pentru creșterea sau îngrijirea rudelor de gradele III și IV. Doar în anumite împrejurări, de exemplu în cazul decesului ambilor părinți ai unui copil sau în cazul moștenirilor, apar drepturi juridice ale membrilor familiei extinse.

În concluzie, în România, toate „celelalte variante de familie” sunt derivații ale modelului familiei nucleare, formate prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie și beneficiază de recunoaștere și ocrotire, iar acest lucru nu se va schimba în niciun fel prin revizuirea a art. 48(1) din Constituție în forma propusă prin inițiativa legislativă a cetățenilor.

 

Măsuri în sprijinul familiilor monoparentale

Proporția familiilor monoparentale în România este în acest moment de 10-12%. Principalul „generator” de familii monoparentale rămâne divorțul, urmat de nașterea de copii în afara căsătoriei. Rata divorțialității (divorțuri/1000 locuitori) avea în 2015 aceeași valoare ca în 1990 (1,42), după un maxim în 1998 (1,75) și un minim în 2014 (1,22) [3]. Circa 30% din numărul total de nașteri le reprezintă copiii născuți în afara căsătoriei [4].

Pentru motivele arătate mai sus, apreciem că nu există un temei de reevaluare legislativă a familiei monoparentale și cu atât mai puțin un temei pentru acuzația de „lipsire de drepturi”. Problemele familiilor monoparentale nu sunt discriminările legislative, ci disfuncționalitatea: capacitatea economică este redusă, modelul socializator este deficitar, nivelul cultural este mai scăzut; copilul manifestă carențe educative, insucces școlar și dezechilibre afective mai des decât în familiile nucleare. Copiii născuți în afara căsătoriei în așa-numitele „familii fragile” [5] sunt mai predispuși către sărăcie, rezultate academice mai slabe, depresie, abuz de substanțe stupefiante și alte efecte negative similare.

Recomandările sociologilor pentru politicile publice sunt orientate către prevenția fenomenului: educarea viitoarelor mame pentru a nu avea copii în afara căsătoriei, susținerea cuplului matrimonial pentru evitarea divorțului.

PRO VITA București a contribuit în mod esențial la programul „50 de propuneri de măsuri pentru Politici publice privind Familia” asumat de Coaliția pentru Familie. Acesta propune factorilor de decizie un set de măsuri pentru prevenirea divorțului și a abandonului familial; pentru încurajarea căsătoriei, accesul tinerilor la locuințe și servicii specifice.

 

București, mai 2017


[1] A se vedea considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 580/2016 asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor intitulată „Lege de revizuire a Constituţiei României”.

[2] Alături de Constituție, tipurile de familie sunt enumerate în: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, art. 4, Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, art. 2 etc.

[3] Institutul Național de Statistică, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor

[4] Eurostat

[5]The Fragile Families and Child Wellbeing Study, fragilefamilies.princeton.edu

 

Sprijină activitatea PRO VITA printr-o donație!

Abonare la newsletter
Conectează-te cu noi prin...

provita bucuresti la youtube provita bucuresti la vimeo

consiliere pentru femeile insarcinate

programul educational vreau sa aflu

actiuni in instanta

Misiunea noastră: Să ocrotim copilul născut şi nenăscut aflat în dificultate, fără discriminare, până la integrarea sa în familia naturală.

Condiţii de utilizare: Conţinutul saitului este proprietatea intelectuală a persoanei juridice „Asociaţia PRO VITA București”. Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons License. Găzdure: Bogdan I. Stanciu photography